Harnicele albinuțe și-au pornit din nou colinda prin flori. În curând, din stupi se va revărsa mierea nouă. Folosiți aurul dulce și parfumat ca pe un elixir de viață lungă. Nici un preparat de sinteză nu egalează forța energizantă a produselor stupului.
Gustul și virtuțile mierii sunt cunoscute de mii de ani. Textul de față însă nu își propune să realizeze un istoric al acestui miraculos produs natural, ci doar să atragă atenția asupra uneia dintre virtuțile lui capitale: capacitatea de a substitui carența de vitamine din organism și de a vindeca bolile provocate de lipsa lor.Medicamentele albinelor n-au nici un efect secundar.
Lipsa din organism a uneia sau a mai multor vitamine poate declanșa un sir de fenomene patologice, care pot merge de la anemie și slăbirea sistemului imunitar, la tulburări oculare,hemoragii și pelagră, rahitism, osteomalacie (înmuierea oaselor) și chiar tetanie.
Aici, cred, este locul să vorbim despre una dintre cele mai sensibile probleme ale omului
contemporan: alimentația incorectă. Dar - și acest lucru trebuie subliniat de la început - noțiunea
"alimentație incorectă" presupune o paleta largă de interpretări:
a) hrana zilnică insuficientă cantitativ și calitativ;
b) chiar dacă este îndestulătoare cantitativ și calitativ, nu este suficient de diversificată,
de echilibrată;
c) chiar dacă ar îndeplini condițiile de la punctul b, chimizarea și prelucrarea excesivă sărăcesc grav alimentele în principiile lor vitalizante - săruri, acizi, oligoelemente, vitamine etc.;chiar dacă se îndeplinesc condițiile unei alimențații raționale și echilibrate, sunt situații în care, din diverse cauze metabolic-functionale, organismul uman nu asimilează anumite săruri, acizi, vitamine etc.
Sunt extrem de numeroase - ca sa dăm numai un exemplu - cazurile de hipocalcemie. Medicii recomandă produsele farmaceutice care pot completa lipsa de calciu din organism și o dietă cu multe lactate, dar calcemia continuă să se agraveze. Motivul? Organismul nu asimilează calciul.
Din studiile și cercetările apiterapeutice, dar și dintr-o experiență personala de peste 20 de ani, știu cu certitudine că nu există nici un medicament de sinteză chimică și nici un produs sau preparat naturist care să "fixeze" și să favorizeze asimilarea calciului mai repede și mai bine decât propolisul.
Dacă oamenii ar ști un lucru atât de simplu, hipocalcemiile ar putea fi evitate cu siguranță. Cele mai grave anemii, a căror "bază de pornire" trebuie căutată îndeosebi în alimentație și metabolism, sunt tratate medical cu tot felul de polivitamine.
Apiterapeutic, anemia se vindecă în 90 de zile folosind păstura sau în 180 de zile folosind polenul. Dacă însă li se alătură și alte produse apicole,anemiile se vindecă mult mai repede.
Tratând farmaceutic lipsa de vitamine și stările patologice provocate de ea, indiferent dacă vindecarea se petrece sau nu, apare un inconvenient: prin contraindicațiile și efectele secundare pe care le poartă în sine, medicamentele creează alte dezechilibre, alte organe având de suferit.
Sunt sigur că fiecare a auzit pe cineva spunând: "Luând cutare medicament, mi-am vătămat cutare organ". Nimeni nu trebuie să vadă în această afirmație perfect adevărată, îndemnul de a ocoli medicul și farmacia. Aștept cu nerăbdare însă momentul în care medicul însuși, cu autoritatea științei, să stabilească cazurile în care: a) terapia naturistă este suficientă pentru a vindeca o afecțiune; b) situațiile în care aceasta este un adjuvant al chimioterapiei sau invers.
Datorită unor mentalități păgubitoare nouă, tuturor, medicii nu se "coboară" la nivelul medicinii
complementare. Puși în fața evidențelor, a vindecărilor obținute prin apelul la "farmacia Domnului", cum ar spune admirabila Maria Treben, medicii vor riposta:"Statistic, vindecările nu sunt concludente!". Dar cine a întocmit o statistica a lor? Cine, oare, nu știe cazuri în care oamenii au părăsit spitalele fără speranța de viață și acum se plimbă sănătoși, de multi ani, printre noi?
Știu bine: dacă oamenii ar apela - acolo unde este cazul - de la început la terapia naturistă, vindecările ar fi cu mult mai rapide și mai numeroase. În cele mai multe cazuri, însă, bolnavii se îndreaptă spre aceasta abia atunci când medicina alopată și chimioterapia nu le mai dau nici o speranță.
Nu voi obosi niciodată să repet: o cură profilactică cu produse apicole previne orice fel de îmbolnăviri. Dar chiar dacă a apărut o afecțiune, o cură de produse apicole, practicată sau nu în
paralel cu chimioterapia, va fi benefică. Produsele stupului nu au contraindicații, nu au efecte
secundare, nu creează dependență. Dimpotrivă, apiterapia poate potența chimioterapia, poate
proteja organismul uman față de efectele secundare ale acesteia sau îl poate vindeca prin acțiunea lor.
Avantajul imens al produselor apicole este acela ca, în timp ce vindecă, ele și hrănesc, energizează, vitaminizează și imunizează. Cunoașteți, oare, vreun medicament farmaceutic înzestrat cu atâtea valențe?
Nu am încotro și trebuie să mai fac o precizare de maximă importanță: produsele și preparatele apiterapeutice au un spectru deosebit de larg de acțiune împotriva afecțiunilor știute sau ascunse ale organismului uman. Spre exemplu, dacă folosiți propolisul pentru a combate hipocalcemia, acesta va acționa benefic față de cel puțin alte 40 de afecțiuni. Cunoaște cineva vreun medicament cu o asemenea "paletă" de acțiune?
Și, în plus, trebuie știut ca cele mai multe minuni ale stupului - mierea, polenul, păstura, lăptișorul de matcă și apilarnilul - sunt considerate, prin chiar legislația în vigoare, alimente și nu medicamente, deși pot rivaliza cu succes în tratarea celor mai diferite afecțiuni. Să revenim la vitaminizare, propunându-vă o terapie care nu a înregistrat, în nici unul din cazuri, vreun eșec.
PROGRAMUL PENTRU O ZI
Dimineața. Cu un sfert de ora înainte de masă:
a) se mănâncă două lingurițe de polen sau zece pastile de păstură;
b) se iau două lingurițe de miere cu lăptișor de matcă;
c) se bea un amestec din 30-40 picături de tinctură de propolis și 30-60 picături de apă;
d) se bea o cană de ceai de măceșe îndulcit după gust cu miere polifloră.
După masă de dimineață se iau două lingurițe de miere propolizată.
După masa de prânz se iau doua lingurițe de miere cu germeni de grâu.
După masa de seara se iau doua lingurițe de miere cu suc de orz verde.
În timpul fiecărei mese se bea un pahar de apă (de mărimea celui pentru vin) în care se
diluează două lingurițe de oțet din mere și miere, îndulcind cu miere polifloră, după gust.
Seara, înainte de culcare, se iau doua-trei lingurițe de miere cu drojdie de bere (două lingurițe de drojdie se amestecă cu o linguriță de miere).
În fiecare zi se bea un litru de infuzie de: urzica 50%, coada-calului 20%, cătină 10%, ciuboțica-cucului 10%, busuioc 5% si cimbru 5%. Se prepară dimineața pentru toată ziua, se îndulcește puțin cu miere, iar pentru gust se poate condimenta cu mentă.
Se elimină din alimentație zahărul și orice preparate în care ar fi încorporat, oțetul "de stat mezelurile, conservele, făinoasele și grăsimile animale. În schimb, pâinea neagră și mălaiul, lactatele și cruditățile nu trebuie să lipsească dintr-o alimentație echilibrată. Nu uitați îndeosebi ficatul de vită și peștele.
O alimentație echilibrată trebuie să cuprindă alimente bogate în fibre vegetale, care acționează asupra pereților aparatului digestiv, îl împiedică să devină aton (leneș),previn constipațiile, absorb și transportă toxinele în afara organismului.
Se impun câteva precizări. Este bine ca, profilactic, să se facă o cură de vitaminizare, cu durata de câte 30 de zile, primăvara și toamna, înainte de venirea iernii. Dar, între timp, nu renunțati să consumați zilnic minimum unu-două grame de miere polifloră pentru fiecare kilogram
greutate corporala - mierea polifloră fiind un veritabil cocktail de plante medicinale.
Valoarea ei profilactică și terapeutică o depășește pe cea a ceaiurilor, dintr-o mie de motive bine întemeiate.
Cel mai important dintre acestea însă este acela că vă oferă virtuțile tămăduitoare ale mulțimii de
plante din care este colecționată de către albine, fără să fie sărăcită prin fierbere. Mă veți întreba:
de unde să ne procurăm o miere polifloră de calitate? Apelați constant la un apicultor din zona
subcarpatilor. Cumpărați, atunci când extrage mierea polifloră, întreaga cantitate care vă este
necesară până la următoarea recoltare.
Trebuie știut că mierea polifloră se "zaharisește" în doua -trei luni de la extragerea din faguri. Faptul este perfect natural și nu-i scade cu nimic calitățile: poate fi consumată ca atare, după cum poate fi "dezghețată". Ideea greșită a consumatorilor, că mierea zaharisită este falsă, îi determină pe unii apicultori să o fiarbă la temperaturi de peste 90°C. Astfel, mierea nu se va mai zaharisi niciodată, dar va fi sărăcită în principiile sale vitale.
În piețe, se pot vedea borcane cu miere galbenă, având în partea de sus un "guler" din bule de aer:
este mierea fiartă bine. Cea mai "sigură" miere e mierea zaharisita. De altfel, fiecare poate sa o
lichefieze acasa, supunand-o la temperaturi care sa nu depășească 40°C. Desigur, trebuie să vă
asigurați că mierea zaharisită pe care o cumpărați este o miere polifloră și nu monofloră (floarea-soarelui,tei, zmeur etc.).http://www.terapii-naturiste.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu